Posts Tagged ‘unitate’

INTEGRALITATEA TRINITATII si CONTOPIREA cu TRINITATEA este UNICUL RASPUNS!

Purtarea CruciiCHIAR SI CRUCEA PE CARE „NE-O FACEM” REPREZINTA TOT TRINITATEA… SI CRUCEA ESTE UNA SINGURA, UN INTREG, ASA CUM SUNTEM SI FIECARE DINTRE NOI!

Daca ne abatem atentia in mod holistic asupra SEMNIFICATIEI CRUCII, VOM „VEDEA” CA MÂNA NOASTRA CARE FACE CRUCEA NE IDICA DIRECTIA SI SEMNIFICATIA.

Icoana Iisus HristosPrecum ISUS in icoane ne arata calea… EL „arata”, aparent, SPRE INIMA, dar se pare ca „arata” spre TOATE CELE TREI DIRECTII…

„IN NUMELE TATALUI”… cu mana in dreptul creierului, semnificand larg-acceptata pozitie „fizica” recognoscibila a MINTII UMANE…

„AL FIULUI”… mana se misca de sus in jos, identificand si semnificand TRUPUL OMENESC…

„SI AL SFÂNTULUI DUH”… mana se misca acum orizontal (nu conteaza de la drapta la stanga sau invers) in dreptul INIMII semnificand ORIZONTUL, NEMARGINIREA IUBIRII, adica a TRAIRII.

ChristMainile intinse orizontal (corpul face o cruce) semnifica insasi VIATA, in nemarginirea ei ! Rolul nostru AICI si ACUM e sa o ducem mai departe…

CRUCEA REPREZINTA UN MARE ELOGIU ADUS INTEGRALITATII TRINITATII FIINTEI OMENESTI (minte/suflet, corp fizic/lucrare şi spirit/inima/traire), CARE INTEGRALITATE ASA AR TREBUI SA FIE, UNITARA, DAR SI TRINITARA IN ACELASI TIMP… CHIAR DACA „PARE” O SUFERINTA…

…NOI SINGURI NE „FACEM” SI „DUCEM” PROPRIA CRUCE!

Sunteţi invitaţi să distribuiţi acest mesaj dacă îl acceptaţi, îl simiţiţi si îl consideraţi util.
Vă mulţumim! (mai mult…)

Anunțuri

Sunteţi invitaţi să distribuiţi acest mesaj dacă îl acceptaţi, îl simiţiţi si îl consideraţi util. Vă mulţumim!

Asociaţia Oamenilor Integri
https://integritate.wordpress.com
http://www.facebook.com/asociatia.oamenilor.integri

Înainte de toate şi în scopul înţlegerii între noi, poate ar trebui stabilit un lucru destul de cert sau cel puţin foarte frecvent întâlnit şi utilizat. Acela că noi, oamenii, am creat (pornind chiar de la Adam) conceptul de separare sau ierarhizare între toate elementele componente ale noastre şi ale universului din care facem parte, până la cea mai mică particulă indivizibilă „descoperită acum” de ştiinţă.

Universul sfericDar pot observa şi ştiu (împărtăşesc) că acest concept nu se justifică „separat” ci funcţionează (participă la întreg) doar alături de conceptul de rol / destin / scop avut al componentei „privită separat sau supusă atenţiei” în construcţia întregului din care face parte. În alte cuvinte, o singură parte observată sau luată separat sau care se auto-observă, oricât de mică sau mare, nu se justifică în sine şi nu poate funcţiona/exista luată separată de întregul din care face parte şi care a generat-o.

Personal, sper şi împărtăşesc faptul că teoria aceasta se poate justifica prin ea însăşi şi, probabil, tot prin ea se poate dovedi pentru „oricine” existenţa, structura şi rolul întregului absolut şi chiar să poată rezolva la nivel „individual” problematica „falsă” a nevoii conştientizării „propriului” destin.

Dar, vorbind aici în principal de latura existenţei umane, este foarte cert sau chiar axiomatic că fiecare parte „privită separat” NU poate exista decât în …şi a fost creată/generată de… întregul „superior” nouă, adică părinţii… familia… grupul social restrâns… comunitatea din care facem parte… naţionalitatea… specia umană… planeta Pamânt… sistemul solar… galaxia… universul… Dumnezeu creatorul…

Din perspectiva plastică, întregul în care existăm şi fiinţăm ca părţi poate fi „vizualizat” de fiecare dintre noi şi sub forma sa adevărată sau perfectă, adică sub forma unei sfere. Mai mult decât atât, întregul „superior” poate fi „vizualizat” doar din interior catre margini (dacă există astfel de margini, dar oricum nu contează cât de mare este această sferă pentru că dacă este foarte mare putem spune că are o densitate mică raportată la părţile „observabile”, iar dacă e mică, putem spune că are o densitate foarte mare, spre infinită).

Ce putem spune cu adevărat este ce ÎNTREGUL ABSOLUT cuprinde (doar) TOTUL, indiferent de dimensiuni sau alte atribute ce ar fi neimportante în context.

Tot de modelul plastic vorbind, în interiorul acestei sfere, fiecare dintre noi se plasează într-o anumită poziţie foarte importantă şi bine definită încă de la bun început, precum o celulă într-un organ sau o particulă într-un atom. Aşa e firesc şi natural şi asta este ordinea şi singura direcţie a universului – de jos în sus şi de la minuscul spre măreţ. Universul a fost creat pornind de la entităţi mici şi cu rol „aparent” neînsemnat (de ex. un fir de praf) până la entităţi foarte mari şi cu rol foarte important (de ex. Soarele).

Spirit-Suflet-Corp-Minte-Emotii-VointaDepinzând foarte mult de felul în care „privim” această „structurare”, putem spune şi că fiecare dintre noi „privit separat” este un întreg de sine stătător (format din corp, suflet/minte şi spirit), dar nu intenţionez să intru şi în dezbaterea structurii noastre „individuale” ca oameni. Pot afirma că deja s-a scris şi dezbătut foarte mult pe această temă. Un mod de a vedea natura noastră umană este că avem o parte fizică/materială, corpul nostru, şi o parte imaterială/informaţională, sufletul nostru şi/sau spiritul.

Un punct de vedere frecvent întâlnit în zilele noastre este că avem o natură bipolară/bipartită în cazul în care „sufletul” şi „spiritul” sunt privite ca termeni diferiţi pentru a se referi la aceeaşi entitate. De ex. „Gânduri despre Teoria Tripartită a naturii umane” (în engleză), de A. McCaig, 1931. Mai mult, în Psalmi 139:14 se spune clar, cu referire la om, că „eşti o făptură aşa de minunată!. Click aici pentru a citi (în engleză) despre modul în care semnalul „VIAŢA!” de la Dumnezeu, ajuns aici pe Pământ a putut genera corpurile noastre atât de minunate şi în aspect şi în funcţionare.

Revenind la subiect, este chiar evident că existenţa noastră (cel puţin cea conştientă, observabilă) AICI şi ACUM este creată/generată şi se justifică numai prin existenţa apriori a întregului lanţ de întreguri „superioare” ce nu pot fi sub nici o formă negate, ci doar probabil „ignorate”… părinţii… familia de origine…  comunitatea din care face parte familia… naţionalitatea… specia umană… planeta Pamânt… sistemul solar… galaxia… universul… Dumnezeu.

Oricum, ordinea în lanţ a forţei generatoare este inversă celei prezentate mai sus, în sensul că puterea semnalului „VIAŢĂ!” generat de Dumnezeu la „începutul timpului” nu poate fi decât MAXIMĂ la sursă. O ordine a justificării existenţei nu este şi nici nu ar avea sens, existenţa în sine reprezintă simpla prezenţă în schema „superioară”… (mai mult…)